Scandinavia si Tarile Baltice
Estonia Letonia Lituania Suedia Finlanda
Oraşe care ne inspiră...
Vom păşi prin spaţiu, dar mai ales prin timp. Vom trece prin decoruri de basm. O să credeţi că aţi ajuns la căsuţa de turtă dulce a lui Hansel şi Gretel. Vom merge în locuri de pelerinaj faimoase. Învăluiţi în mister, îl vom vedea pe Lucifer aşa cum nu l-am mai văzut niciodată. Să intrăm în atmosferă. Facem mai întâi o plimbare în balon, deasupra „Oraşului care pluteşte pe apă" . Palate şi case galbene, portocalii şi roşii stau aliniate de-a lungul apelor. Străduţele pietruite îi poartă pe călători de la cafenelele şi restaurantele cosmopolite, la magazinele cochete până la catedralele şi palatele grandioase.
În orice colţ al Stockholm-ului vă aflaţi, veţi vedea cele trei coroane aurii de pe turnul primăriei, simbol al oraşului şi al întregii Suedii. Le veţi recunoaşte fără îndrumare, pentru că le vedeţi în fiecare an, la festivitatea televizată de decernare a premiilor Nobel. De ce îmi place Stockholm-ul ? Pentru Vasa - corabia uriaşă, decorată cu frunze de aur şi arme de bronz. A petrecut 333 de ani pe fundul mării. Regele Gustav al II-lea Adolf a încărcat prea mult vasul de război, cu 700 de sculpturi (inclusiv una care îl înfăţişează când este încoronat, în copilărie) şi 48 de tunuri. Astfel că Vasa s-a scufundat în timpul primei sale călătorii pe apă, înainte de orice înfruntare. Îmi place Vasa şi îmi place că destinul i-a rezervat o misiune mai importantă decât înfruntările războinice: aceea de a se dezvălui astăzi în faţa a milioane de oameni, grandioasă, ca o fereastră spre trecut. De ce o să vă placă Stockholm-ul ?
Pentru că veţi porni hai-hui pe străzile din Gamla Stan (Oraşul Vechi). Şi, „înarmaţi" cu pălării, ochelari de soare, aparate de fotografiat, aşa cum îi şade bine oricărui călător lipsit de griji, o să vă topiţi în istorie. Fiţi pregătiţi să vă-ntâlniţi cu aristocraţia secolelor trecute. Pe strada Kindstugatan, la nr. 4, opriţi-vă la Olof Törne, care a făcut avere pornind de la zero şi a ajuns primarul oraşului. Nu uitaţi de dr. Johan von Hoorn, la nr. 8: este primul obstetrician din Suedia. Să mai rătăcim puţin prin istorie şi să vedem oraşul Turku, inima culturii finlandeze începând din 1229 şi Poorvo, doar cu câţiva ani mai tânăr decât Turku. Râul care îl străbate, căsuţele colorate de lemn, aleile înguste, arhitectura medievală - totul e magic. Privind dinspre Poorvo în zare, veţi distinge o voluptuoasă sirenă din bronz, pe o fântână din granit. Ea se ridică dintre alge şi simbolizează renaşterea oraşului Helsinki. Pentru un tur al oraşului, confortabilul tramvai-bar numit SparaKoff (Koff fiind berea locală) este ideal. O să treceţi pe la toate obiectivele importante din oraş, în timp ce vă savuraţi berea sau cidrul. Helsinki însă, înseamnă şi tradiţie, clădiri grandioase şi impunătoare. Una dintre ele este Catedrala Luterană.
În faţa ei, se ridică statuia ţarului Alexandru al II-lea. Surprinzător, mai ales că şi în Rusia asemenea statui sunt din ce în ce mai rare. Acum veţi înţelege de ce regizorii de la Hollywood au folosit Helsinki ca platou de filmare: reproducea atât de bine atmosfera din Rusia şi era mult mai uşor de ajuns...Coborâm pe Marea Baltică (sau Marea Albă, după denumirea indoeuropeană) şi ne începem călătoria în prima dintre cele trei capitale „albe", Tallinn.
Tallinn a apărut pe harta lumii în 1114. Acum face parte din patrimoniul UNESCO, fiind cel mai bine conservat oraş din Europa de Nord. Talmeş-balmeşul de case şi castele medievale colorate întind spre cer spirale ce par lucrate în dantelă. În pitorescul oraşului, la capătul unei străduţe medievale, lângă biserica Olaf stau mândre Cele trei surori. Astăzi hotel de lux, pe vremuri cele trei case lipite au aparţinut fiicelor unei familii bogate, de unde au împrumutat şi numele.
În Riga, frumuseţea locului ascunde încă amintirea vremurilor socialiste. Dealul Bastionului, unul dintre cele mai frumoase parcuri, a fost construit în 1857. Cele cinci pietre de granit roşu comemorează echipa de filmare ucisă de soldaţii sovietici în 1991, când au atacat Ministerul de Interne. Farmecul medieval se păstrează şi în Riga, şi apare la fiecare colţ de stradă, în povestea fiecărei căsuţe. Casa pisicilor negre, de exemplu. Şi-a luat numele de la cele două pisici negre de pe acoperiş. Proprietarul casei nu fusese acceptat în Asociaţia Breslelor. În semn de supărare şi superioritate, el şi-a decorat casa cu cele două pisici, întoarse cu spatele la clădirea Marii Bresle. In drum spre Dealul Crucilor, ne oprim la Palatul Rundale.
Un bogat duce leton l-a ridicat în secolul al XVIII-lea ca reşedinţă de vară. Maiestuos, Rundale impresionează prin sculpturile şi picturile unice, prin stil şi bogăţia de culori. Salonul Alb copleşeşte privitorul prin linişte, eleganţă şi puritate. Şi, dacă înainte să porniţi în călătorie aveaţi planuri, mai trebuie să ştiţi ceva: salonul poate fi închiriat pentru nunţi. A sosit momentul să vă pregătiţi pentru una dintre cele mai puternice şi solemne privelişti: Dealul Crucilor. De fapt, aici se află mai multe dealuri, acoperite în totalitate de cruci, de la cele uriaşe până la cele foarte mici sau doar mătănii atârnate pe braţele crucilor. Legenda spune că prima cruce a fost adusă aici în Evul Mediu. Comuniştii au devastat locul, dar oamenii au adus din nou sute de mii de cruci; dar numai până în 1975, când a fost distrus iarăşi.
Astfel, Dealul Crucilor a devenit simbolul luptei pentru independenţă purtate de poporul lituanian. În prezent, oamenii adaugă câte o cruce pentru fiecare eveniment important din viaţa lor - nuntă, naştere, botez. Loc unic de pelerinaj, Dealul este locul de unde Papa Ioan Paul al II-lea a binecuvântat poporul lituanian în 1993. Rămânem învăluiţi în atmosfera misterioasă şi ne îndreptăm spre Poarta Răsăritului, din Vilnius.
Jumătate capelă, jumătate poartă, ea adăposteşte icoana Fecioarei Maria, despre care se spune că are puteri vindecătoare miraculoase. Ajungem la Catedrala Vilnius, căreia Papa i-a acordat titlul de Basilică. Nu departe de Catedrală, se află dealul Gediminas, care a fost iniţial loc de rugăciune păgân şi altar pentru sacrificii. Turnul Gediminas a fost reconstruit în secolul al XIX-lea şi transformat în staţie de telegraf pe linia Sankt Petersburg - Vilnius - Varşovia.
Ne încheiem călătoria în Kaunas, la Casa Perkunas şi, apoi, la nonconformistul şi unicul Muzeu al Diavolului. Perkunas este zeul lituanian al Tunetului şi se spune că, pe casa construită în secolul al XV-lea, se afla o statuie a lui, care a fost furată. În prezent, casa a fost transformată într-o şcoală iezuită. V-aţi gândit vreodată cum te simţi când eşti înconjurat de 3000 de diavoli ? Chiar dacă nu aţi făcut-o, am ajuns deja la singurul muzeu din lume dedicat diavolului. Este faimos pentru cele 3000 de sculpturi care îl înfăţişează pe Lucifer, adunate din toată lumea, începând din 1906. Şi, ca să nu mergeţi cu mâna goală, trebuie să ştiţi că muzeul are o tradiţie: fiecare vizitator poate să adauge la colecţie o statuetă a diavolului.
Şi astfel ia sfârşit drumul nostru prin ţările „albe". Sperăm că v-aţi relaxat şi că nu sunteţi prea „prăfuiţi" de-atâta drum. Vă aşteptăm, după cum spuneam, cu pălăriile şi aparatele de fotografiat. Pregătiţi obiectivele şi creaţi-vă propriile amintiri !
